Călin Georgescu - "H-opiumul poporului"
De ce Călin Georgescu nu este extremist de dreapta, ci jackpotul pe care îl apăsăm de treizeci și cinci de ani. Un eseu despre ludopatia națională și sărăcia doctrinară a partidelor românești.
Abstract
Acest eseu argumentează că fenomenul electoral Călin Georgescu, apărut în România în noiembrie 2024, nu reprezintă o manifestare a extremismului de dreapta, ci un simptom al adicției colective la *hopium* — speranța ca drog politic, mediată algoritmic prin platforme precum TikTok.
Plecând de la datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN, 2025), de la teoria perspectivei (Kahneman și Tversky, 1979) și de la decizia preliminară a Comisiei Europene împotriva ByteDance (Comisia Europeană, 2026), lucrarea propune trei teze:
(1) doctrina Georgescu aparține tradiției național-etatiste, nu dreptei conservatoare;
(2) electoratul românesc exhibă un comportament de tip *loss chasing* analog ludopatiei clinice (DSM-5);
(3) singura ieșire din ciclu este construirea unei *Extreme Intelectuale* — o dreaptă autentică, fundamentată instituțional.
Studiul compară fragilitatea instituțională românească cu robustețea modelului danez, ilustrat prin cazul Shape Robotics A/S (Østre Landsret, 2026).
**Cuvinte-cheie:** hopium; ludopatie; loss chasing; TikTok; Digital Services Act; Georgescu; AUR; doctrină politică; instituții; România.
1. Introducere: Diagnostic Comod și Diagnostic Fals
Pe 14 mai 2026, într-o seară de miercuri ca oricare alta, Călin Georgescu a stat două ore la *Marius Tucă Show* și a rostit, cu vocea calmă a unui om care crede că ascultă voci pe care alții nu le aud, un decalog politic în zece puncte (Gândul, 2026). A vorbit despre naționalizarea zestrei naționale, despre bănci populare pentru credit productiv, despre omul moral bazat pe morala creștină, despre o democrație participativă în fiecare zi. A încheiat în registru profetic: „Trăim niște momente unice. Dumnezeu ne-a ales să le trăim. Ne vrea puternici, nu slabi. Curajoși, nu lași.”
A doua zi, presa românească l-a numit, conform unui reflex care a devenit lege nescrisă, *extremist de dreapta* (Europa Liberă, 2026; G4Media, 2026; HotNews, 2026). Diagnostic comod. Diagnostic fals. Și, mai grav, diagnostic care ne împiedică să înțelegem ce s-a întâmplat cu adevărat în țara aceasta în ultimii treizeci și cinci de ani.
Doctrinar vorbind, Georgescu nu este de dreapta. Programul lui — naționalizare, etatism economic, bănci de stat, democrație plebiscitară, religie instrumentalizată, mesianism providențial — este, în orice manual de filosofie politică serios scris în ultimele două secole (cf. Burke, 1790; Hayek, 1944; Scruton, 2014), **socialism etatist cu fundament mistic-național**. Mai aproape de Perón decât de Thatcher; mai aproape de Chávez decât de Reagan; mai aproape de bolivarianismul venezuelean decât de conservatorismul britanic.
2. Aritmetica Dependenței: România ca Piață de Gambling
În prima jumătate a anului 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică, românii au jucat la jocuri de noroc 5,5 miliarde lei. În aceeași perioadă, întreaga industrie hotelieră din România a încasat 5 miliarde lei (INS, 2025). Am pariat mai mult decât am dormit la hotel.
În 2023, datele Băncii Naționale a României, prezentate de Florian Neagu, arătau că românii cheltuiseră online, cu cardul, la jocuri de noroc, 12,5 miliarde lei — aproximativ 2,5 miliarde euro, adică 3,1% din volumul global al gambling-ului online (BNR, 2023). România reprezintă 0,33% din economia globală. **Jucăm de zece ori mai mult decât producem.**
Pe teritoriul țării funcționează, conform registrului ONJN (2026), 5.148 de săli de jocuri active, cu 44.450 de aparate licențiate. Adăugând agențiile de pariuri sportive, ajungem la peste 12.000 de unități (Ministerul Finanțelor, 2021). Pentru context: România are aproximativ 28.000 de biserici și 8.000 de farmacii. Trinitatea modernă — biserica, farmacia, păcănelele — în ordinea în care îți cedează corpul.
Studiile internaționale (University of Liverpool, 2020; NatCen, 2019) arată că 70% din veniturile caselor de pariuri provin de la 5% dintre clienți. La pariurile sportive, proporția urcă la 86%. Industria trăiește din **boala** unei minorități captive.
În România, această minoritate are un profil sociologic precis (RomSlot, 2024): bărbați tineri, din urban, cu educație medie, venituri sub medie, motivați de dorința de a recupera sumele pierdute. Comportamentul se numește *loss chasing* — al șaselea criteriu DSM-5 pentru tulburarea de gambling, prezent la 82% dintre cei diagnosticați (APA, 2013).
La preluarea mandatului în 2025, președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, a declarat că a moștenit 30.000 de cereri de autoexcludere neprocesate (Soare, 2025). Aproximativ 100 de cereri noi se depun zilnic. Aceasta este populația care, în noiembrie 2024, a oferit 22,94% din voturile primului tur al alegerilor prezidențiale unui candidat cotat cu o lună înainte la 1% în sondaje. Nu este o coincidență. Aceeași populație. Același mecanism.
3. De la Marx la Hopium: Religia, Dopamina și Speranța ca Drog
În 1843, Karl Marx scria că religia este *opiul popoarelor* (Marx, 1844). Citită integral, fraza nu disprețuiește credința, ci o explică drept răspuns farmacologic la o durere reală. În secolul XXI, opiumul s-a metamorfozat în derivatul său politic: *hopium* — contracție din *hope* și *opium*, termen vehiculat în psihologia politică americană post-2016 (Haidt, 2018).
Hopium-ul este starea neurochimică în care promisiunea unui salvator politic generează aceeași cascadă dopaminergică care însoțește jackpotul de pe slot-machine. Cercetările din neurobiologia adicției (Rigoli et al., 2016; Clark et al., 2013) confirmă că promisiunea unei recompense majore activează exact aceleași zone cerebrale, indiferent dacă recompensa este financiară, romantică, religioasă sau politică. Recompensa variabilă — descoperită de Skinner (1957) și exploatată sistematic de industria de gambling — este cel mai puternic mecanism de condiționare cunoscut.
Călin Georgescu nu vinde un program politic. Vinde **alinare neurochimică** unei populații rănite structural. Iar populația o cumpără exact așa cum apasă butonul roșu al păcănelei din pub-ul de la colț.
4. Cazinoul Algoritmic: TikTok, DSA și Anularea Alegerilor
Comisia Europeană a confirmat oficial acest mecanism cu trei luni înainte ca Georgescu să rostească decalogul. Pe 6 februarie 2026, decizia preliminară împotriva ByteDance în cadrul investigației deschise sub Digital Services Act (Comisia Europeană, 2026) afirmă că platforma TikTok „creează dependență în mod voit” și „mută creierul utilizatorilor în pilot automat”, generând comportament compulsiv. Bruxelles-ul a calificat designul drept *risc sistemic* în sensul articolului 34 DSA.
Pe această platformă, în noiembrie 2024, Georgescu a urcat de la 1% la aproape 23% în câteva săptămâni. Investigațiile presei (The Guardian, 2024; Politico Europe, 2024; BBC, 2024; Snoop, 2024; Recorder, 2024) au documentat o operațiune coordonată cu peste 130 de influenceri și o exploatare metodică a algoritmului *For You*. Audiența nu l-a *ales* pe Georgescu; l-a *primit*, exact cum un jucător la slot primește un mic câștig programat la al 47-lea învârtit.
Pentru prima dată în istoria politică românească, un președinte (anulat, ce-i drept) a fost ales **predominant printr-un cazinou algoritmic**. Restul țării a apăsat butonul.
5. Loss Chasing Electoral: O Cronologie a Mizelor Dublate
Loss chasing-ul are o dinamică previzibilă. Jucătorul pierde, refuză să accepte pierderea ca terminală, mărește miza. Pe baza teoriei perspectivei (Kahneman și Tversky, 1979), durerea unei pierderi este procesată la o intensitate aproximativ dublă față de plăcerea unui câștig echivalent — *loss aversion* este motorul biochimic al întregii industrii de gambling.
Aplicat politic:
1990 — Iliescu și „comunism cu față umană” (pierdere).
1996 — Convenția Democrată, Constantinescu (pierdere).
2000 — Iliescu, refugiu (pierdere).
2004 — Băsescu, „să trăiți bine” (pierdere).
2014 — Iohannis, „România lucrului bine făcut” (pierdere).
2019 — dublăm miza pe Iohannis (pierdere catastrofală).
2024 — USR, „fără penali” (pierdere).
Noiembrie 2024 — Georgescu (câștig confiscat).
Mai 2025 — Simion (pierdere).
Mai 2026 — după căderea guvernului Bolojan, electoratul stă din nou în fața mesei. Ce face un loss chaser? **Mărește miza.**
Cea mai bună descriere a acestei stări vine din Dostoievski (1866), *Jucătorul*: „Există o clipă, una singură, când totul atârnă de o singură carte. Și atunci nu mai contează că ai pierdut tot — contează că s-ar putea să câștigi din nou.” Aceasta este România electorală a anului 2026.
6. Pariul ca Disciplină: De la Pascal la Buffett
A paria nu este, în sine, o boală. Pascal (1670) a fondat calculul probabilităților și a formulat *Pariul* care îi poartă numele — pariul ca arhitectură matematică a riscului. Descartes (1637) a pariat pe metodă și a câștigat modernitatea. Dostoievski a pierdut averi la Wiesbaden și a produs literatura universală (Frank, 2010). Keynes (1936) ne-a lăsat avertismentul: „Piețele pot rămâne iraționale mai mult timp decât poți tu să rămâi solvabil.”
Buffett, Munger, Soros, Dalio, Druckenmiller, Thiel, Musk, Bezos — toți practicanți ai unei singure discipline: *position sizing* inteligentă (Mauboussin, 2013). Pariază numai când au *edge*. Toți au pariat. Toți au pierdut, măcar o dată. Dar niciunul nu a pariat din disperare — ci din decizie educată. Diferența dintre un ludopat și un investitor de hedge fund nu este în butonul apăsat, ci în **creierul care îl apasă**. Unul are *edge*, celălalt are *hopium*. Aceeași logică se aplică votului.
7. Taxonomia Doctrinară: AUR și Georgescu Nu Sunt „Extrema Dreaptă”
Presa românească numește reflexiv *extremă dreaptă* orice formulație cu drapel mare. AUR nu este de dreapta — nici doctrinar, nici istoric, nici economic. Este un partid populist-naționalist cu economie etatistă, retorică anti-elită, fundament religios instrumentalizat și nostalgie istorică selectivă. Programul economic propune protecționism, intervenționism, control asupra resurselor, reducerea capitalului străin — politici clasice de **stangă etatistă** (cf. Polanyi, 1944; Mudde, 2007).
Decalogul Georgescu duce logica la extrem: naționalizare, bănci populare, credit dirijat, democrație directă, religie ca temei al politicii. Acestea **nu sunt** pozițiile lui Burke (1790), Hayek (1944), Friedman (1962), Scruton (2014) sau Thatcher. Sunt mai aproape de socialism creștin tip Lammenais sau, în paralela inconfortabilă, de programul economic al Gărzii de Fier din anii ’30 — anticapitalist, antiburghez, antiliberal, etatist, mistic (Heinen, 1986; Veiga, 1989).
Axa stânga-dreapta nu se definește prin atitudinea față de națiune, ci prin **atitudinea față de proprietate, piață și rolul statului în economie** (Bobbio, 1996). Aplicând criteriul corect, AUR și Georgescu se află pe latura stângă a acestei axe. **Asta nu este Reagan. Este Perón cu icoană.**
8. Studiu de Caz Comparativ: Danemarca, România și Shape Robotics A/S
Pentru a înțelege ce înseamnă o democrație funcțională, autorul invocă experiența directă a conducerii unei companii listate la Nasdaq Copenhagen (Shape Robotics A/S). În Danemarca există șapte partide care intră alternativ la guvernare — fiecare cu minim treizeci de ani de istorie, fiecare cu documente programatice tehnice, fiecare a guvernat și a ieșit pașnic din guvernare (Folketinget, 2024).
Mette Frederiksen guvernează acum în coaliție cu Venstre — adversari istorici, parteneri pragmatici. În România, o asemenea coaliție ar fi etichetată *trădare națională*. În Danemarca se numește *compromis instituțional*. Funcționează pentru că danezii au învățat un adevăr simplu: **instituțiile sunt mai puternice decât oamenii** (Acemoglu și Robinson, 2012).
Și Danemarca are limitele ei. Pe 6 ianuarie 2026, Sø- og Handelsretten a declarat Shape Robotics A/S în faliment în baza unei petiții care nu fusese niciodată notificată legal companiei. Cincizeci și nouă de zile mai târziu, pe 5 martie 2026, Østre Landsret (Cazul SK-524/2026-SHR) a anulat unanim decretul: *„Konkursbegæringen er ikke lovligt forkyndt”* (Østre Landsret, 2026). În cele 59 de zile, kuratorul scrisese DKK 199 milioane în active la zero, Nasdaq Copenhagen suspendase tranzacționarea, iar 4.800 de acționari fuseseră lăsați în întuneric.
Adevărul este între cele două extreme. România are prea mult haos și zero instituții; Danemarca are prea multe instituții și, uneori, întârzie să-și recunoască eroarea. Dar greșelile daneze se repară prin trei judecători care citesc legea; greșelile românești se repară prin următoarea promisiune populistă pe TikTok.
9. Vidul Doctrinar: De ce Niciun Partid Românesc Nu Mai Are O Idee
În octombrie 2025, PSD a eliminat oficial, prin vot de Congres, cuvantul *progresist* din Statutul propriu. Președintele Sorin Grindeanu a anunțat un *partid al României, nu al experimentelor ideologice* (PSD, 2025). Senatorul Titus Corlățean a publicat un comunicat care merită citat: „PSD seamănă tot mai puțin cu un partid politic. Este, mai degrabă, o entitate cu profil economic” (Corlățean, 2025).
PNL nu a publicat un document doctrinar relevant în ultimii zece ani; toate textele programatice sunt liste de proiecte fără cadru ideologic. USR a trecut, în câțiva ani, de la *fără penali* la o existență doctrinară aproape inexistentă. Mungiu-Pippidi (2025) sintetizează: „USR era un partid agresiv populist, […] a pregătit terenul pentru AUR, și doctrinar, și ca stil.”
Andrei Pleșu observa, încă din anii 2000: „Principalele partide românești postcomuniste nu acționează în funcție de vreo ideologie sau doctrină” (Pleșu, 2003). Cristian Preda (2002) formulează diagnosticul în termeni mai duri: partidele sunt „grupuri ad hoc, inconsistente axiologic și politic, animate de voluntarismul sau oportunismul unor lideri de ocazie”.
Într-un vid doctrinar de această magnitudine, populistul mesianic nu este o anomalie. Este o **constantă matematică**. **Vidul atrage opiu. Întotdeauna.**
10. Extrema Intelectuală: Dreapta Autentică pe Care România Nu O Are
Dreapta autentică, în sensul tradițiilor intelectuale europene (Burke, 1790; Tocqueville, 1835; Oakeshott, 1962; Hayek, 1944; Röpke, 1958; Scruton, 2014), se construiește pe câteva pietre fundamentale: **subsidiaritate**, **statul de drept**, **instituții puternice și limitate**, **economie de piață cu reguli**, **patriotism informat**, **religia ca etică și cultură**, **familia și comunitatea** ca structuri organice, **lectură, educație, transmitere** și, peste toate, **incoruptibilitatea ca normă instituțională**.
Această dreaptă nu există ca formă politică organizată în România. A existat sporadic în figuri individuale — Carp, Maiorescu, Maniu, Coposu, Țucțea. Există, dispersat, în voci contemporane: Pleșu, Liiceanu, Patapievici, Baconschi, Aligică, Preda, Ioniță, Mișcoiu. Dar nu există, în 2026, sub forma unui partid funcțional.
Aceasta este **Extrema Intelectuală** a societății românești — CEO-ul care a construit o companie de la zero, managerul care a condus mii de angajați, antreprenorul care a pariat tot, avocatul care citește contracte, economistul care înțelege diferența dintre inflație de cerere și de cost, medicul care știe că reforma se face prin proces, profesorul sătul de mediocritate, diasporul întors acasă. **Risk takers cu doctrină. Gambleri educați, cu Burke și Excel pe noptieră.**
11. Recomandări: Dezamorțire Civică și Schimbarea Pariului
**Pentru fiecare cititor:** dezamorțire civică. Citiți o carte serioasă pe săptămână (Burke, 1790; Hayek, 1944; Scruton, 2014; Patapievici; Pleșu). Învățați să citiți cifre — bugete, bilanțuri, statistici Eurostat. Deconectați algoritmul TikTok de la formarea civică. Votați doctrina cea mai apropiată de ce ați citit; dacă nu există — construiți-o.
**Pentru Extrema Intelectuală:** **intrați**. Politica nu se schimbă prin postări pe Facebook sau editoriale la *Contributors*. Se schimbă prin oameni care candidează, pierd, învață, candidează din nou, guvernează prost prima oară, guvernează mai bine a doua oară. Spațiul gol lăsat de elita care rămâne *în spatele monitorului* se umple, natural, cu Georgescu.
**Pentru noi toți, ca societate: schimbăm pariul.** Nu mai votăm disperat. Nu mai dublăm miza ciclu după ciclu. Începem să jucăm **ca Dostoievski** (pierdere transformată în construcție), **ca Descartes** (pariu pe metodă), **ca Pascal** (probabilități calculate), **ca Buffett** (*edge* înainte de miză mare). Pariem ca un CEO care, după 59 de zile de faliment scris greșit, a obținut anularea unanimă. Documentat. Juridic. Transparent. Public.
12. Concluzie: Georgescu Este Simptomul, Nu Pericolul
Călin Georgescu nu este pericolul. Călin Georgescu este **simptomul**. Pericolul este amorțeala care îl produce — o țară care a uitat să citească, să calculeze, să gândească, să riște competent. Slot-machine-ul politic este proiectat, exact ca cel din pub-ul de la colț, să te lase fără bani și fără speranță.
Singura cale este să ieși din cazinou. Să deschizi o carte. Să scrii un plan de afaceri. Să construiești o instituție. Să pariezi educat. Să refuzi *hopium*-ul. Sper că, după ce ați citit aceste rânduri, refuzați și voi.
*Q.E.D.*
Referințe
Surse academice și de carte
Acemoglu, D. și Robinson, J.A. (2012) *Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity and Poverty*. New York: Crown Publishers.
American Psychiatric Association (APA) (2013) *Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5)*. Ediția a 5-a. Arlington, VA: APA.
Bobbio, N. (1996) *Left and Right: The Significance of a Political Distinction*. Cambridge: Polity Press.
Burke, E. (1790) *Reflections on the Revolution in France*. London: J. Dodsley.
Clark, L., Studer, B., Bruss, J., Tranel, D. și Bechara, A. (2013) „Damage to insula abolishes cognitive distortions during simulated gambling”, *Proceedings of the National Academy of Sciences*, 111(16), pp. 6098–6103.
Descartes, R. (1637) *Discours de la méthode*. Leyde: Jan Maire.
Dostoievski, F.M. (1866) *Jucătorul*. Sankt-Petersburg: Stellovski.
Frank, J. (2010) *Dostoevsky: A Writer in His Time*. Princeton: Princeton University Press.
Friedman, M. (1962) *Capitalism and Freedom*. Chicago: University of Chicago Press.
Haidt, J. (2018) *The Coddling of the American Mind*. New York: Penguin Press.
Hayek, F.A. (1944) *The Road to Serfdom*. London: Routledge.
Heinen, A. (1986) *Die Legion „Erzengel Michael“ in Rumänien: Soziale Bewegung und politische Organisation*. München: Oldenbourg.
Kahneman, D. și Tversky, A. (1979) „Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk”, *Econometrica*, 47(2), pp. 263–291.
Keynes, J.M. (1936) *The General Theory of Employment, Interest and Money*. London: Macmillan.
Marx, K. (1844) „Contribuții la critica filosofiei dreptului a lui Hegel. Introducere”, *Deutsch-Französische Jahrbücher*.
Mauboussin, M.J. (2013) *The Success Equation: Untangling Skill and Luck in Business, Sports, and Investing*. Boston: Harvard Business Review Press.
Mudde, C. (2007) *Populist Radical Right Parties in Europe*. Cambridge: Cambridge University Press.
Oakeshott, M. (1962) *Rationalism in Politics and Other Essays*. London: Methuen.
Pascal, B. (1670) *Pensées*. Paris: Guillaume Desprez.
Pleșu, A. (2003) *Despre frumusețea uitată a vieții*. București: Humanitas.
Polanyi, K. (1944) *The Great Transformation*. New York: Farrar & Rinehart.
Preda, C. (2002) *Romania postcomunistă și România interbelică*. București: Meridiane.
Rigoli, F., Pezzulo, G., Dolan, R. și Friston, K. (2016) „Active Inference, Communication and Hermeneutics”, *Neuropsychopharmacology*, 41.
Röpke, W. (1958) *Jenseits von Angebot und Nachfrage*. Erlenbach-Zürich: Eugen Rentsch.
Scruton, R. (2014) *How to Be a Conservative*. London: Bloomsbury Continuum.
Skinner, B.F. (1957) *Schedules of Reinforcement*. New York: Appleton-Century-Crofts.
Tocqueville, A. de (1835) *De la démocratie en Amérique*. Paris: Gosselin.
Veiga, F. (1989) *La Mistica del Ultranazionalismo: Historia de la Guardia de Hierro, Rumania 1919–1941*. Barcelona: Universitat Autònoma.
Documente oficiale, rapoarte și jurisprudență
Banca Națională a României (BNR) (2023) *Raport asupra stabilității financiare*. București: BNR (declarații F. Neagu, Direcția Stabilitate Financiară).
Comisia Europeană (2026) *Preliminary findings against ByteDance Ltd. (TikTok) under the Digital Services Act, Case AT.40…/2024*. Bruxelles, 6 februarie.
Folketinget (2024) *Det danske folketing: institutions and parliamentary procedure*. København: Folketingets Bureau.
Institutul Național de Statistică (INS) (2025) *Raportări semestriale privind activitatea de jocuri de noroc și industria hotelieră*. București: INS.
Ministerul Finanțelor Publice (2021) *Raport privind activitatea de autorizare și monitorizare a operatorilor de jocuri de noroc*. București: MFP.
NatCen Social Research (2019) *Gambling behaviour in Great Britain: Evidence from the Health Surveys*. London: NatCen.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) (2026) *Registrul operatorilor licențiați — actualizare martie 2026*. București: ONJN.
OECD (2023) *PISA 2022 Results (Volume I): The State of Learning and Equity in Education*. Paris: OECD Publishing.
Østre Landsret (2026) *Decision in Case SK-524/2026-SHR: Shape Robotics A/S — anularea decretului de faliment*. København, 5 martie.
RomSlot (2024) *Studiu sociologic privind profilul jucătorului român*. București: Asociația Organizatorilor de Săli de Joc.
Sø- og Handelsretten (2026) *Konkursdekret af 6. januar 2026 vedr. Shape Robotics A/S* (ulterior anulat de Østre Landsret). København.
University of Liverpool (2020) *Patterns of play: extended report on online gambling*. Liverpool: University of Liverpool.
Surse media și declarații publice
BBC (2024) *Romania election: How TikTok shaped Calin Georgescu’s rise*. 30 noiembrie.
Corlățean, T. (2025) *Comunicat de presă privind retragerea din cursa internă PSD*. București, octombrie.
Europa Liberă România (2026) *Decalogul lui Călin Georgescu: o radiografie ideologică*. 15 mai.
Gândul (2026) *Marius Tucă Show, ediția din 14 mai 2026 — invitat: Călin Georgescu* (transcript).
G4Media (2026) *Cine este, doctrinar, Călin Georgescu*. 15 mai.
HotNews (2026) *Comentariu: Decalogul lui Georgescu și pericolul pentru democrație*. 15 mai.
Mungiu-Pippidi, A. (2025) *Interviu: USR și pre-istoria AUR*. București.
Politico Europe (2024) *Romania’s TikTok candidate: how a 1% nobody became frontrunner*. 27 noiembrie.
PSD (2025) *Documente de Congres — modificarea Statutului partidului*. București, octombrie.
Recorder (2024) *Anatomia unei viralități: rețeaua de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok*. București.
Snoop (2024) *Influencerii din spatele campaniei Georgescu*. București.
Soare, V.-C. (2025) *Declarație în fața Comisiei parlamentare privind situația autoexcluderilor*. ONJN, București.
The Guardian (2024) *How TikTok’s algorithm helped a Romanian outsider top a presidential poll*. London, 28 noiembrie.